nevertebrate.ro

Alin · Administrator Data inscrierii: 05/Apr/2007 Mesaje: 31

Artropodele sunt animale cu simetrie bilateralã ºi o mare diversitate de forme, din cauza adaptãrii lor la variate condiþii de viaþã: uscatul, apele marine ºi dulci, gheþurile eterne, mediul subteran ºi viaþa parazitarã.
Au trunchiul segmentat ºi învelit într-o cuticulã chitinizatã, alcãtuind un exoschelet. Excepþie fac numai puþine grupe, la care dispariþia segmentelor este secundarã, ca rezultat al adaptãrii lor la condiþii de viaþã sedentarã sau parazitarã (ciripede, acarieni, etc.).
În unele cazuri chitina este încrustatã cu carbonat de calciu sau cu fosfat de calciu, dând exosceletului o duritate mai mare (carapace). Chitina, mult îngroºatã în dreptul segmentelor, este mai subþire la articulaþii, permiþând flexibilitatea corpului. Datoritã prezenþei chitinei, suprafaþa corpului este completlipsitã de cili vibratili, iar creºterea este însoþitã de nãpârliri succesive.
La artropodele inferioare (miriapode) segmentele corpului sunt diferenþiate (homonome) sau se observã o slabã diversificare, iar la cele superioare se grupeazã în reguni distincte, dând naºtere la o metamerie heteronomã vizibilã (crustacee, arahnide, insecte).
De asemenea, se observã ºi o cefalizare, care include ºi ganglionii nervoºi din primele 2-3 segmente.
În general, segmentele corpului se grupeazã în 3 regiuni: cap, torace ºi abdomen. Capul este format din cel puþin cinci metamere, contopite cu acronul. Toracele este alcãtuit dintr-un numãr variabil de segmente. El poate rãmân separat sau se contopeºte cu capul formând cefalotoracele (ex.: arahnide, unele crustacee). De asemenea, cele trei regiuni se pot uni într-o singurã piesã, iar segmentele se pot recunoaºte numai dupã apendice, ca la acarieni.
De obicei, segmentele sunt prevãzute cu câte o pereche de apendice articulate aºezate simetric pe pãrþile laterale. Apendicele suferã modificãri în raport cu funcþia pe care o îndeplinesc. Astfel, la cap, se observã o pereche sau douã de antene ori o pereche de organe prehensile, numite chelicere, dupã care urmeazã 1-3 perechi de apendice bucale primitiv biramate.
În regiunea toracelui existã apendice articulate foarte dezvoltate, care servesc la locomoþie. O parte dintre acestea se adaugã la cele bucale formând maxilipede.
Artropodele adaptate la viaþa terestrã ºi la deplasarea prin zbor (insecte) posedã pe pãrþile latero-dorsale ale toracelui una sau douã perechi de aripi.
Abdomenul este de numeroase ori lipsit de apendice. La unele însã se pãstreazã, având formã biseriatã, servind la respiraþie sau ca organe care poartã ouãle (crustacee). La altele rãmân ca mici apendice stiliforme (apterigote) sau cele de pe ultimele segmente se transformã în armãturã genitalã. În sfârºit, la unele insecte abdomenul se terminã cu 2-3 prelungiri articulate, numite cerci.
Cavitatea corpului este lipsitã de þesut parenchimos. Ea este constituitã din cavitatea primarã, blastocel, ºi cavitatea secundarã, celom, contopite prin resorbþia pereþilor mezodermici. Ea este plinã cu un lichid sangvin ºi poartã numele de hemocel.
Respiraþia este acvaticã sau aerianã. În primul caz, schimburile de gaze se efectueazã prin porþunile permeabile ale tegumentului sau prin branhii provenite din expansiuni situate pe abdomen sau pe apendice.
Respiraþia aerianã este îndeplinitã de o serie de tuburi capilare de origine ectodermicã, numite trahei, care pãtrund ºi se ramnificã în corp ºi ale cãror orificii, numite stigme, sunt situate pe pãrþile laterale ale corpului, în general, câte o pereche pe fiecare segment.
La alte artropode (arahnide), organul respirator are forma de buzunar, cu pereþii subþiri mult cutaþi, numit pulmon.
Aparatul excretor este reprezentat prin mai multe tipuri de organe tubulare, închise: glande antenare, maxilare, labiale, organe derivate din metanefridii ceea ce explicã înrudirea artropodelor cu anelidele.
La araneide ºi în excepțional la traheate, aparatul excretor este reprezentat prin tuburile lui Malpighi, legate de intestin.
Sistemul nervos este ganglionar, de tip scalariform, cu tendinþa de centralizare în mase nervoase. În legãturã cu marea dezvoltare a organelor de simþ cefalice, sistemul nervos prezintã un înalt grad de cefalizare.
Organele de simþ sunt extrem de dezvoltate, ca rezultat al adaptãrii lor la toate mediile. Astfel, majoritatea artropodelor au ochi compuºi.

www.animalia.go.ro