Alin Administrator


Data inscrierii: 05/Apr/2007 Mesaje: 31
|
Trimis: 05/04/2007 16:28 Titlul subiectului: spongieri |
|
|
Spongierii constituie un grup de metazoare inferioare cu cea mai primitivã organizare. Sunt metazoare marine ºi mai puþin dulcicole, sedentare, solitare sau coloniale, cu tipare extrem de variate. Cei mai mulþi au formã de pâlnie, amorfã sau urnã, fixatã pe stânci sau pe obiecte din apã. Nu au simetrie definitã. Dimensiunile lor variazã de la câþiva milimetrii pânã la 1,5 m. Dacã majoritatea spongierilor sunt incolori sau prezintã colorații ºterse, existã ºi forme frumos colorate: verzi, roºii, albastre, etc.
Spongierii sunt metazoare diblastice, având peretele trupului constituit dintr-un epiderm unistratificat, alcãtuit din celule turtite (pinacocite), slab diferenþiate, ºi dintr-un strat gastric intern compus din celule cu flagel, înconjurat la bazã de un guleraº (cuanocite), asemãnãtoare cu protozoarele cuanoflagelate.
Între aceste douã straturi se aflã mezenchimul, o masã gelatinoasã, în care se observã diverse celule de origine epidermicã: amibocite, arheocite, colencite, celule secretoare, scheletogene care produc substanþe minerale sau organice alcãtuind scheletul, celule reproducãtoare, etc. Scheletul spongierilor este format la unele din spiculi calcaroºi, de diferite forme, la unele din spiculi silicioºi - opal - separaþi sau împletiþi în reþea, sau dintr-o substanþã organicã numitã sponginã, în formã de fibre întreþesute într-o reþea elasticã.
Stratul intern închide o cavitate numitã atrium, ce comunicã cu exteriorul printr-un orificiu mai mare numit oscul (orificiul exhalant) ºi prin alte multiple găuri cumplit de fine numite pori inhalanþi.
Prin miºcarea continuã a flagelilor cuanocitelor se determinã un curent de apã care pãtrunde în cavitatea atrialã prin pori ºi iese prin oscul. Odatã cu apa sunt antrenate ºi particule alimentare care sunt prinse ºi înglobate de celule (nutriþie microfagã), precum ºi oxigenul necesar respiraþiei. De asemenea, odatã cu apa sunt eliminate prin oscul ºi substanþe de dezasimilaþie. Digestia este intracelularã, ca ºi la protozoare.
Reproducerea spongierilor este asexuatã ºi sexuatã. Reproducerea asexuatã este mai frecventã ºi se face prin: inmugurire externã ºi internã, stolonizare, sorite ºi gemule. În reproducerea sexuatã, fecundarea ovulelor se face intern. Din corp, larvele sunt expulzate odatã cu apa prin oscul. În general spongierii sunt hermafrodiþi, dar nu existã autofecundaþie, fiind proterandrici.
Majoritatea spongierilor formeazã colonii ramnificate sau masive, în care indivizii adeseori se pot contopii în aºa fel încât nu se mai pot deosebii decât prin numãrul osculilor.
www.animalia.go.ro |
|